Hai sa ajutam!

Trec printr-o perioada foarte nasoala pe care nu mi-o pot explica prea bine si despre care nu vreau sa vorbesc. Am zis de atatea ori ca oamenii se schimba foarte repede, dar niciodata nu m-am inclus pe mine in categoria asta. Foarte rau, pentru ca si mie mi se aplica. Aaaaanyway, hai sa trecem la subiectul frumos despre care vreau sa va vorbesc astazi.

Va spuneam (cred, sper) ca am fost implicata intr-un proiect de care sunt foarte, foarte mandra. Ideea originala nu a fost a mea,ci a unei prietene si colege. La ce ma refer? Ei bine, am vrut sa strangem bani din care sa cumparam cadouri pentru copiii dintr-un orfelinat.

Asa ca ne-am pus pe treaba, ne-am organizat, am cerut aprobari si marti am fost prezente la standuri si am vandut… clatite, briose, prajituri si decoratiuni handmade. Eu am produs niste muffins (care au iesit exceptionali, pe cuvant) care s-au vandut in 5 minute.

muffins

Pentru a le prepara am folosit mixul pentru muffins de la Dr Oetker la care am mai adaugat niste ulei, lapte si 3 oua. Este si in varianta fara cacao.

Cat despre experienta cu vandutul… am organizat cate un stand in fiecare corp al liceului (adica in cele doua corpuri din care liceul este alcatuit, ma rog) si incepand cu ora 10:30 au fost cate 2 fete la fiecare. Eu am stat de la 12:30 pana la 14:30 si am fost socata de faptul ca oamenii (colegi, profesori, laboranti) se inghesuiau sa cumpere si sa ajute. La sfarsitul zilei am numarat 500 de lei stransi si o mie de zambete.

Trecusem de prima etapa, aveam bani destui asa ca vineri am fost la cumparaturi. Am facut 38 de pungi, fiecare continand o portocala, o banana, un mar, un pachet de biscuiti, o carticica de colorat si cu povestoare scurte si cate o jucarioara.

cadouri

Am mai cumparat pempersi si servetele umede.

Acum este momentul in care o sa spun ca toti copiii din orfelinat au nevoi speciale. Iar o astfel de experiente e ori traumatizanta, ori te invata ceva. Vreau sa cred ca eu, pe langa faptul ca am ramas marcata, am si invatat ceva. M-am hotarat (si sper sa nu ma razgandesc) ca de la primavara sa ma implic si eu in programul de voluntariat si sa merg in fiecare saptamana macar 2 ore pentru a-i ajuta.

Ce vreau eu sa spun prin aceasta postare care nu are nici cea mai mica legatura cu un blog de beauty? Vreau sa va rog sa ajutati si voi. Asa cum puteti. Pentru ca, out there, sunt persoane mult mai putin norocoase decat noi. Pentru ca aceste persoane isi doresc o mama si un tata care sa ii iubeasca, iar noi vrem palete si pensule scumpe si facem obsesii pentru un anumit ruj.

O sa revin maine cu o postare scurtascurtascurta de Craciun.

Kisses,

large (5)

Tag-uri:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: